Fondul permanent de salvare din zona euro, Mecanismul European de Stabilitate (MES), care oficial ar trebui sa aiba o valoare de 500 de miliarde de euro, poate ajunge pana la 2.000 de miliarde, relateaza revista germana Der Spiegel, citand surse apropiate discutiilor.
Cum lansarea fondului permanent de salvare din uniunea economica si monetara europeana, MES, se apropie, statele membre ale zonei euro cauta sa extinda dimensiunea initiala a acestuia, de 500 de miliarde de euro, suma pusa la dispozitia fondului. Insa, Finlanda se opune unei potentiale extinderi, ceea ce ar face ca potentiala operatiune sa aiba loc dupa 8 octombrie, cand fondul permanent va intra in vigoare.
Planul prevede o continuare a instrumentelor de 'parghie' utilizate in prezent in fondul temporar de salvare, Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (FESF). Daca acestea vor fi aplicate, fondul permanent poate fi capabil sa mobilizeze pana la 2.000 de miliarde de euro, de 4 ori peste suma de 500 de miliarde anuntata initial - o dimensiune care ar face mai usor un posibil ajutor financiar destinat unor tari mai mari, ca Spania sau Italia de exemplu.
Propunerea de extindere a dimensiunii a fost in centrul discutiilor la intrunirea de vineri a ministrilor de finante din zona euro, din Cipru, si potrivit surselor citate ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schauble, ar fi de acord cu o astfel de decizie.
Totusi, omologul sau finlandez, Jutta Urpilainen, este ingrijorat ca o astfel de schimbare este suficient de importanta pentru a necesita o noua aprobare a MES din partea parlamentului finlandez.
Planurile pentru a mari dimensiunea MES prevede crearea unui vehicul pentru a atrage investitori privati, asa cum a fost creat anul trecut pentru FESF, cel care a avut o valoare de 440 miliarde de euro.
Pentru fondul temporar, planul a prevazut protejarea investitorilor impotriva primei treimi a pierderilor pe care ei le puteau inregistra daca achizitionau obligatiuni emise de FESF. In plus, pentru a atrage finantare privata suplimentara, potentialilor investitori li s-a promis ca zona euro va acoperi portiunea riscanta pentru cumpararea de obligatiuni guvernamentale spaniole de exemplu. Investitiile private vor acoperi restul unor astfel de achizitii.
Cu toate acestea, Finlanda este ingrijorata ca, adoptand un astfel de plan pentru MES, se va intra in conflict cu statutul de creditor preferat al MES, care stipuleaza ca fondului i se vor rambursa banii inaintea altor creditori.
Amanarea planului de supraveghere bancara
Planul a fost primit de asemenea cu scepticism si de partidele de opozitie din Germania, unde mai multe persoane din Partidul Social Democrat si din cel al verzilor au cerut ca o astfel de decizie sa fie discutata in parlamentul german. Totodata, partidul de extrema stanga a criticat planul pentru ca acesta ar crea "un risc mai mare pentru contribuabili", asa cum a declarat vicepresedintele partidului, Sahra Wagenknecht, pentru cotidianul Passauer Neue Presse.
In acelasi timp, secretarul de stat al Ministerului Finantelor, Steffen Kampeter, de la partidul Crestin Democrat al cancelarului Angela Merkel, a declarat luni ca parlamentul german va fi consultat.
Consolidarea MES nu este singurul instrument contra criza a carui implementare ar fi amanata. Potrivit presedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, planul Comisiei Europene pentru introducerea unei supravegheri comune a bancilor din zona euro pana la sfarsitul acestui an a devenit din ce in ce mai nerealista.
Comentariile sale vin dupa intrunirea dintre Merkel si presedintele francez Francois Hollande, de sambata, in Ludwigsburg, cand, pe parcursul intalnirii, Hollande a solicitat o introducere cat mai rapida a supravegherii bancare, in timp ce Merkel a fost mai precauta in privinta declaratiilor.
Parisul ar dori ca toate cele 6.000 de banci din zona euro sa fie sub supravegherea BCE, in timp ce Berlinul vrea ca BCE sa monitorizeze doar cele mai mari banci din zona euro. De asemenea, Merkel pare ca nu doreste o grabire a introducerii sistemului de supraveghere.
