Negocierile secrete dintre Romania si Germania au avut ca rezultat plecarea din tara a aproximativ 230.000 de sasi si de svabi, din 1962 si pana in 1989, a declarat pentru HotNews.ro, Florian Banu, cercetator CNSAS, care a lansat recent un volum dedicat emigrarii etnicilor germani. Au existat familii care au depus cereri de emigrare o data la 2-3 ani timp de 20 de ani, fara sa li se aprobe. Sunt drame intregi ascunse de un acord pe care nici Germania si nici Romania nu l-au oficializat niciodata. Banii trimisi de partea germana, mai spune Florian Banu, intrau in conturile statului, din care se plateau datoriile externe.
- Potrivit istoricului, este pentru prima data cand sunt publicate documente referitor la implicarea Securitatii in eliberarea de vize pentru etnicii germani din Romania.
"Nu se poate spune ca Ceausescu i-a vandut pe sași si pe șvabi. Nu Romania a facut acest lucru, initiativa a venit din exterior", a declarat pentru HotNews.ro istoricul Florian Banu, unul dintre autorii volumului "Acţiunea «Recuperarea». Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962-1989)", lansat joi de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CSNAS).
1971 - Valuta primita
Foto: "Actiunea recuperarea"
Volumul publica o serie de documente care arata ca "implicarea masiva a Securitatii in activitatea de eliberare a vizelor de iesire definitiva din tara pentru cetatenii romani de etnie germana a debutat in primele luni ale anului 1962". Legatura intre serviciile secrete ale celor doua state a fost mentinuta, initial, prin agentul de profesie avocat Serbanescu Craciun si avocatul Garlepp Ewald din Stuttgart. Pentru primele persoane de etnie germana repatriate, partea germana a platit pentru fiecare 5-6.000 de marci. Documentele citate sustin ca, in 1969, negocierile au vizat si "compensarea plecarii germanilor din Romania si prin alte mijloace decat cele strict financiare". Este vorba despre conexiuni intre firme vest-germane si Combinatul Siderurgic de la Galati, care sa introduca in Romania un procedeu nou de obtinere a fontei.
Citeste si:
Pe langa acestea, partea romana a primit pe 7 martie 1969, fara plata, doua autoturisme Mercedes 230 (propuse spre a fi puse la dispozitia conducerii C.S.S.), doua autoturisme Ford Taunus (unul pentru Mihai Pacepa si unul pentru Gheorghe Marcu) si un BMW 2000 (care urma sa fie repartizat Serviciului VII din D.G.I.E.)
In acelasi an, s-a decis ca sumele primite de la RFG pentru persoanele care emigreaza dupa 15 martie 1970 sa fie urmatoarele:
- un titrat - 11.000 de marci vest-germane (aproximativ 3.000 de dolari)
- un student - 5.500 de marci vest-germane (aproximativ 1.506 de dolari)
- un tehnician - 2.900 de marci vest-germane (aproximativ 792 de dolari)
- fara pregatire - 1.800 de marci vest-germane (aproximativ 490 de dolari)
Florian Banu: Banii nu intrau in conturile lui Ceausescu, ci ale statului roman
Nota - obtinerea unei caravane cinematografice
Foto: "Actiunea recuperarea"
Florian Banu, istoric de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si unul dintre autorii volumului "Acţiunea «Recuperarea». Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962-1989)", a declarat pentru HotNews.ro ca nu Romania a initiat actiunea aceasta, asa cum s-a tot vehiculat.
"Initiativa a venit din exterior. Banii nu intrau in conturi personale, nici ale lui Gheorghiu Dej, nici ale lui Nicolae Ceausescu, ci intrau in conturi ale statului roman si erau folosite pentru necesitatile economiei, in prima etapa, si ulterior pentru plata datoriei externe. Nicidecum nu se poate spune ca Ceausescu i-a vandut pe svabi si pe sasi", a precizat Florian Banu.
Potrivit istoricului, este pentru prima data cand sunt publicate documente referitor la implicarea Securitatii in eliberarea de vize pentru etnicii germani din Romania. "Pana acum, tot ce se stia era la nivel de zvon, de barfa". In ce priveste motivele pentru care RFG a depus aceste eforturi pentru a-si readuce cetatenii in tara, printre cele mai importante sunt presiunile pe care le faceau familiile care fusesera despartite de razboi.
Nota-Raport
Foto: "Actiunea recuperarea"
In al doilea rand, "odata cu anii '60 RFG a cunoscut un boom economic si avea nevoie de forta de munca masiva. Este exact perioada cand au venit foarte multi turci in Germania si evident ca era preferabil sa aduci tot niste germani, care, datorita mostenirii culturale comune, a cunostintelor de limba, a rudelor pe care le aveau, se puteau integra mult mai usor in societatea germana. Decat sa aduci niste straini cu un nivel de pregatire inferior, care nu cunosteau limba germana", a explicat istoricul.
Potrivit lui Florin Banu, acesta este si momentul in care "autoritatile din RFG au initiat demersuri pe langa toate statele est-europene care aveau minoritati germane". De partea cealalta a baricadei, Romania a pierdut de pe urma acestei intelegeri "in primul rand niste cetateni care aveau o etica a muncii deosebita. In al doilea rand, regimul de la Bucuresti suferea o lovitura, pentru ca regimul comunist a proclamat oficial ca este cel mai bun posibil, ca le asigura toate conditiile cetatenilor sai, ori o emigrare masiva afecta aceasta imagine. Daca aici este asa de bine, de ce oamenii pleaca? Si atunci, firesc ca acest lucru nu era convenabil".
Aceasta posibila lovitura de imagine a fost si motivul pentru care intreaga intelegere a fost secreta si pentru care "autoritatile de la Bucuresti au incercat in mod constant sa descurajeze plecarea din Romania, aratand care sunt calitatile".
Autoturismul primit de Pacepa
Foto: "Actiunea recuperarea"
"Dincolo de propaganda si de nivelul evident mai ridicat de viata din RFG, existau si o serie intreaga de lucruri mai putin placute, pana te integrai in societatea germana. Nu era totul chiar atat de roz. In dosare se pastreaza si scrisori interceptate ale unora care au plecat si care le scriau rudelor, iar multi dintre ei recunosteau: este bine, dar ganditi-va de doua ori inainte de a emigra", precizeaza istoricul.
Au fost cazuri de oameni care s-au reintors, insa foate putine, "pentru ca o reintoarcere echivala cu o recunoastere a esecului. Este ca si acum. Cei care au plecat la munca prin Spania, prin Italia, doar cu greu se mai reintorc sau admit ca le e greu si acolo. Este vorba despre imaginea de sine, pana la urma".
In discutiile cu RFG, "Romania era intr-o pozitie favorizata, pentru ca noi eram cei care aveam atuurile. Germania era in pozitia de solicitant", sustine Florian Banu. "Negocierile nu au fost oficiale, ambele state au refuzat sa se angajeze oficial, de asta a existat acest canal secret, gestionat de serviciile secrete. Ambele parti au preferat acoperirea cu niste avocati".
In realitate, partile "se minteau reciproc. Ambele parti stiau ca de fapt sunt serviciile secrete la mijloc. Nici avocatii germani nu erau doar avocati, ci lucrau cu binecuvantarea Ministerului de Externe german si a serviciilor secrete germane, fara indoiala".
In primul deceniu, avocatul Ewald Garlepp a fost cel care a gestionat aceasta situatie. Treptat, catre 1969-1970, se pare ca pierdut increderea germanilor si a fost inlocuit cu un alt avocat, Heinz-Gunther Husch, care a preluat acest canal pana in 1989.
1973 - Situatia valutei
Foto: "Actiunea recuperarea"
"Era un specialist care se ocupa de problemele sensibile. Nu doar din Romania, ci si din alte areale geografice. Germania, ca orice stat serios, avea oameni care puteau sa gestioneze niste chestiuni spinoase, cum era si aceasta, si acesti oameni faceau o adevarata naveta pe mapamond, mergand acolo unde interesele Germaniei o reclamau".
In ceea ce priveste declaratia generalului de securitate Mihai Pacepa, care il cita pe Ceausescu spunand: "petrolul, evreii si germanii sunt marfurile noastre cele mai bune la export", totul este "propagandistica", sustine Florian Banu. "Generalul Pacepa in general a excelat cu afirmatii gratuite, afirmatii denigratoare la adresa Romaniei, la comanda, scrise in 1987, in contextul de atunci, cand regimul de la Bucuresti era supus unui adevarat bombardament mediatic pentru discreditarea lui totala si pregatirea evenimentelor din 1989", sustine acesta.
Volumul "Actiunea «Recuperarea». Securitatea si emigrarea germanilor din Romania (1962-1989)", de Florica Dobre, Florian Banu, Luminita Banu si Laura Stancu, a fost lansat joi la Fundatia Europeana Titulescu de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
0
4
